Poveștile florilor: Lalelele – istorie și simbolistică

Continuăm seria „Poveștile florilor” cu unele dintre cele mai controversate și îndrăgite flori din lume: lalelele. Acestea au o istorie impresionantă, care a provocat pasiuni intense și crize economice. Laleaua, a trecut de rangul unei simple flori, devenind un simbol al unei națiuni și o parte foarte importantă din cultura acesteia. 

Pentru mulți dintre noi, lalelele sunt asociate cu venirea primăverii. Sunt o floare clasică pe care o găsim în cam orice florărie în luna aprilie. Mulți dintre noi nici nu îi oferă foarte multă atenție, pentru că ne lovim de ele constant. Am fost însă plăcut surprină, când am aflat care este de fapt istoria acestei flori care nu este deloc tipică sau de neglijat.

  • Origini

Multă lume crede că lalelele provin din Olanda, aceasta fiind supranumită „țara lalelelor”. Acest lucru este cât se poate de fals. Ele provin dintr-o zonă mult mai neprietenoasă, din Asia. Valea Tian Shan, aflată la granița dintre China și Kazahstan, este considerat locul de origine al lalelelor sălbatice. De aici, ele s-au răspândit către Vest, ajungând până la țărmul Mării Negre, pe teritoriul Turciei de astăzi.

După cum probabil știi, în locul Turciei de astăzi, se afla Imperiul Otoman. Pentru acest popor, Lalelele reprezentau mult mai mult decât o floare. Ele erau considerate floarea lui Dumnezeu, datorită asemănarii numelui (în lb. turcă, laleleaua = laleh) cu Allah.

 

  • Simbolistică

În prezent, laleaua este un simbol al eleganței și al bunului gust. Este o floare foarte populară în buchetele de mireasă. Acestea reușesc să aducă un aer proaspăt oricărui aranjament prin simplitatea și naturalețea caracteristică.

În trecut însă, lalelel au reprezentat un simbol al vieții și al ferilității. În timpul Imeriului Otoman, acestea aveau o semnificație aproape divină datorită numelui. Mai apoi, acestea au devenit un simbol al protecției în bătălie. Din această cauză, robele sultanilor și armurile imperiale erau decorate cu lalele. Cum am spus și înainte, lalelele sunt un simbol foarte important în cultura turcă, devenind și un motiv principal în arta ceramică otomană. Cel mai bun exemplu este dat de faimoasa faianță de Iznik, în care se regăsesc des motive florale cu lalele.

O dată cu extinderea Imperiului Otoman, lalelele și-au croit drumul în Europa. Se pare că pe timpul lui Suleyman Magnificul, acesta a organizat și reglementat cultivarea lalelelor. Din acest punct, putem vorbi despre crearea unei industrii. Tot în acele timpuri, s-a încercat crearea de noi soiuri de lalele, în culori și modele diferite.

 

Odată ajunse în Europa, lalelele erau considerate o raritate și o plantă exotică. Criza a pornit în Olanda, când botanistul Charles de l’Ecluse a primit de la împăratul româno-german Ferdinand I o colecție de lalele, pe care acesta le primise la rândul său de la sultanul Otoman.

Charles de l’Ecluse a arătat că lalele se pot acomoda la climatul olandez. Datorită caracterului exotic al lalelelor acestea au devenit foarte dorite de către oameni. Dar cum lalelele înfloresc doar într-un anumit sezon, concureța dintre cumpărători a devenit foarte mare.

Lalelele au devit un lux, prețul lor crescând astronomic. Un artizan avea un venit lunar de 300 de guldeni la vremea aceea și o lalea costa 2.500 de guldeni. Se spune că la un moment dat, în 1635, cineva a cumpărat 40 de lalele la prețul de 100.000 de guldeni.

În cartea lui Charles Mackay apare următoarea tranzacție. Pentru un bulb de „Viceroy”, un tip de lalea mai des întâlnit, au fost date următoarele bunuri: 48 de butoaie de grâu, 96 de butoaie de secară, 4 boi, 8 porci, 12 oi, 2 butoaie cu vin, 1.000 de litri de bere si 2 tone de unt, totalizând în jur de 2.000 de guldeni.

În 1637 s-a declanșat o adevărată criză economică, pentru că lalelele erau considerate o investiție. Mulți oameni cumărau bulbi la un preț foarte mare pentru ca mai apoi să le vândă și mai scump. Schema asta a mers atâta timp cât aveau cumpărători pregătiți să dea multi bani pe lalele. Când însă oamenii au încetat să cumpere florile, a izbucnit o criză economică, deoarece comercianții aveau contracte cu furnizori. Statul olandez a intervenit pentru a ajuta oamenii, anulând contractele.

 

În final, pot spune că lalelele, deși flori comune astăzi au o istorie foarte interesantă și bogată. Acestea au impresionat întotdeauna prin eleganță și simplitate și au rămas până acum o alegere populară pentru aranjamentele și buchetele de mireasă. Olanda, supranumită și țara lalelelor, se bucură azi de o producție impresionantă, iar în Turcia lalelele împodobesc și acum parcurile și grădinile. Laleaua va rămane pentru totdeauna o piesă de rezistență și o alegere populară în domeniul floristicii. 

 

Raluca Zdru

 

Sursă imagini: Pinterest