Poveștile florilor: Floarea de colț – Legendele florii din munți

Floarea de colț este următoarea floare din seria poveștile florilor. Cred că această floare este cu adevărat specială și sunt sigură că poveștile care înconjoară această floare te vor încânta. Este o floare foarte rară, cu o istorie lungă, plină de legende. Floarea de colț este un simbol național al multor țări, fiind considerată la un moment dat și una dintre florile naționale ale României. Această floare este cunoscută în primul rând pentru frumusețea aprate, dar și pentru condițiile aspre în care crește.

 Floarea de colț poartă denumirea de Edelweiss în spațiul german. Numele este alcătuit din două cuvinte: „edel”, care înseamnă aristocrat și „weiss”, care înseamnă alb. Este cu totul specială, pentru că înflorește la altitudini foarte înalte:      1500 – 3000m peste nivelul mării, printre stâncile calcaroase ale munțiilor. Există foarte puține plante care se pot acomoda la o astfel de climă. Pentru că înflorește în astfel de condiții, aceasta posedă anumite caracteristici care o ajută: este o floare perenă cu o tulpină dreaptă fără ramificații ce poate ajunge până la 20-30 de cm înălțime și este acoperită cu peri argintii care o protejează de vânt.

Datorită condițiilor în care înflorește, floarea de colț nu are foarte mulți „dușmani”. Singurele pericole care îi amenință existența sunt turmele de oi și oamenii, care le rup frecvent. Din această cauză, în toate regiunile în care crește, în Alpi, Balcani, Carpați și în zonele înalte din Asia Centrală și de Est, guvernele au hotărât să o protejeze. Este Floarea națională a mai multor șări, cum ar fi Germania, Austria și Elveția. Cândva însă, aceasta a fost una din florile naționale ale României, însă ni s-a impus să alegem un singur simbol național, alegând Bujorul Românesc.

Cum am spus, floare de colț are o semnificație specială pentru multe țări, devenid un simbol al iubirii, purității și al curajului. În continuare, vei găsi trei dintre cele mai populare povești despre această floare.

• Legenda din folclorul românesc

Se spune că floarea de colț are o strânsă legătura cu momentul nașterii lui Iisus Hristos, astfel că steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi spre locul nașterii, a stat o clipă deaspura Beteleemului, iar apoi a decis să înconjoare pământul pentru a găsi un loc în care să se odihnească. În călătoria sa a găsit un loc cu iarbă scurtă, semeț și cufundat în pace, Munții Bucegi. A decis să rămână acolo, dar atunci când cobora de pe cer a căzut printre stânci și s-a desfăcut în mii de bucăți. Din aceste bucăți s-au născut florile de colț, cu forma de stea, iar acestea se bucură în continuare de peisajul mirific al munțiilor.

• Legenda din zona Munțiilor Alpi

În zona Munțiilor Alpi, legenda spune că floarea de colț s-a născut în Paradis, dintr-un fulg de lână de miel. Acesta a fost lăsat să cadă pe Pământ atunci când Sfânta Fecioară a adormit în timp ce torcea. Acesta a ajuns pe vârful unui munte înalt, unde s-a transformat într-o floare superbă. Pentru că aceasta este atât de specială, se spune că persoana care o găsește, se va bucura de noroc în viitor.

De asemenea, în acea zonă, tinerii aduceau flori de colț iubitelor ca dovadă a dragostei și curajului.

• Legenda crăiesei zăpezii

Una dintre cele mai cunoscute povești despre floarea de colț provine tot din zona munțiilor Alpi. Aceasta spune că ar fi existat o crăiasă a zăpezii care avea un palat din gheață ascuns în munți. Mulți tineri, vânători, păstori și tărani, încercau an de an să găsească castelul. Mulți se pierdeau pe drum sau se întorceau. Aceia însă, care găseau castelul, doreau să se căsătorească cu frumoasa crăiasă a zăpezii. Aceasta având însă inima înghețată, când auzea de căsătorie, le ordona servitorilor să scapre de pețitor, iar aceaștia îl aruncau într-o prăpastie adâncă.

Într-o vară însă, un vânător si-a încercat și el norocul și după o călătorie lungă, care l-a secat de puteri, a ajuns la castel.  Odată ajuns la crăiasă însă, a fost atât de surprins de frumusețea ei, încăt nu a mai putut rosti niciun cuvânt. Încetul cu încetul, cei doi s-au apropiat și s-au îndrăgostit. Crăiasa a decis să se căsătorească cu tânarul vânător. Fercirea s-a terminat însă, când unul dintre servitotii loiali ai crăiesei, a fost cuprins de gelozie și l-a aruncat pe tânăr în prăpastia în care fuseseră aruncați și ceilalși pețitori. Când crăiasa a auzit veștile a început să plâng în hohote, iar lacrimile care s-au scurs printre pietre s-au transformat în flori de colț, pentru a păstra amintirea tânărului vântor și a durerii crăiesei.

Acestea au fost cele 3 povești care mi s-au părut cele mai interesante și care sper că ți-a făcut plăcere să le citești. Dacă îți plac ideile noastre și vrei să afli mai multe despre cine suntem și cu ce ne ocupăm, poți arunca o privire pe pagina noastră, Flori Sauvage sau peste Portofoliul nostru.

În final, sper că ai aflat mai multe despre floarea de colț și despre legendele care o înconjoară. Este          într-adevăr o floare specială, care trăiește în condiții foarte aspre. Din păcate, este pe cale de dispariție, datorită oamenilor care o culeg. Deci, dacă se întâmplă vreodată să o întâlnești pe munte, bucurăte de frumusețea ei și de faptul ca de acum vei avea noroc, fără a o culege însă. 

Raluca Zdru

Sursă imagini: Pinterest